Suntem pe punctul de a vizita un alt conac boieresc nationalizat cu forta, utilizat de statul roman pana in 1990, apoi abandonat. De data asta vorbim despre o cladire interbelica, tipic rurala. Construit de boierul Gheorghe D. Hariton in 1930, conacul a fost utilizat in perioada comunista ca un camin cultural, in camera de zi fiind proiectii de filme sau alte activitati. In curtea interioara era amenajat un teren de sport, asa cum scrie pe situl TurismBuzau. Ultima utilizare a cladirii a fost aceea de cantina a C.A.P., plus alte spatii administrative la etaj. Astazi, cladirea pare a fi tot in posesia statului, din pacate “deposedata” de structurile din fier si paraginita. Beciul este inundat, semn ca odata a existat si un sistem de drenare a apelor pluviale.
Ne aflam in satul Sahateni, apartinand comunei omonime din extremitatea vestica a judetului Buzau, la cativa kilometri de limita cu judetul Prahova si de frumosul oras Mizil. Conacul Hariton se afla chiar la soseaua principala (drumul european) care face legatura intre Ploiesti si Buzau. Poate fi observat cu usurinta pe partea sudica a drumului, la nici 200 de metri de iesirea din sat catre Buzau. Este accesibil ori pe portita discreta dinspre vestul domeniului, ori pe drumul ceva mai pronuntat de la est. Se recomanda atentie la vizitarea beciului, deoarece este inundat. La Sahateni se poate ajunge si cu trenul, statia CFR fiind pe magistrala 500 Bucuresti – Suceava. Ii multumesc bunului prieten Liviu, la a carui sugestie am pornit sa vizitez Sahateni si imprejurimile.



















