Conacul familiei Hariton de la Sahateni

Suntem pe punctul de a vizita un alt conac boieresc nationalizat cu forta, utilizat de statul roman pana in 1990, apoi abandonat. De data asta vorbim despre o cladire interbelica, tipic rurala. Construit de boierul Gheorghe D. Hariton in 1930, conacul a fost utilizat in perioada comunista ca un camin cultural, in camera de zi fiind proiectii de filme sau alte activitati. In curtea interioara era amenajat un teren de sport, asa cum scrie pe situl TurismBuzau. Ultima utilizare a cladirii a fost aceea de cantina a C.A.P., plus alte spatii administrative la etaj. Astazi, cladirea pare a fi tot in posesia statului, din pacate “deposedata” de structurile din fier si paraginita. Beciul este inundat, semn ca odata a existat si un sistem de drenare a apelor pluviale.

Ne aflam in satul Sahateni, apartinand comunei omonime din extremitatea vestica a judetului Buzau, la cativa kilometri de limita cu judetul Prahova si de frumosul oras Mizil. Conacul Hariton se afla chiar la soseaua principala (drumul european) care face legatura intre Ploiesti si Buzau. Poate fi observat cu usurinta pe partea sudica a drumului, la nici 200 de metri de iesirea din sat catre Buzau. Este accesibil ori pe portita discreta dinspre vestul domeniului, ori pe drumul ceva mai pronuntat de la est. Se recomanda atentie la vizitarea beciului, deoarece este inundat. La Sahateni se poate ajunge si cu trenul, statia CFR fiind pe magistrala 500 Bucuresti – Suceava. Ii multumesc bunului prieten Liviu, la a carui sugestie am pornit sa vizitez Sahateni si imprejurimile.

Mausoleul Familiei Csavossy

Satul Bobda, situat la 25 de kilometri vest de Timisoara, apartine comunei Cenei, jud. Timis. Aici se ajunge ori pe ruta Timisoara – Carpinis (pe drumul national), ori mai direct, pe drumul judetean ce traverseaza localitatile Sanmihaiu Roman si Sanmihaiu German. In centrul satului se afla mausoleului parasit, transformat in biserica catolica.

Mausoleul Familiei Csavossy a fost ridicat de baronul local Gyula Csavossy la inceputul secolului XX, fiind o imitatie a bazilicii Arhiepiscopiei Romano-Catolice Esztergom-Budapesta, din orasul dunarean Esztergom, Ungaria. Cladirea a fost folosita ulterior ca parohie catolica, avand in vedere dimensiunile favorabile si lipsa unui lacas de cult in zona. La sfarsitul secolului XIX, baronul construise vizavi si un castel – care in perioada interbelica (probabil in timpul crizei financiare) a fost demolat si vandut pe caramizi. Baronul (stins din viata in 1911) si restul membrilor familiei au fost depusi in cripta mausoleului, profanata in repetate randuri dupa abandonarea lui. Astazi, biserica romano-catolica este inclusa intr-un program de reabilitare (conform spuselor administratorului), din fonduri europene.

Catunul Vlasia

La 4 kilometri nord de satul Moara Vlasiei (traversand Padurea Caldarusanilor) si 7 kilometri est de Snagov, intalnim ceea ce a mai ramas din satul Vlasia, actualmente un catun, cu numai 10 gospodarii si o cantina. Izolat de civilizatia satelor invecinate, catunul a deservit ferma aflata la 1 kilometru distanta spre vest, pe drumul spre Snagov. De altfel, acesta apartine administrativ de comuna Snagov. La “periferia” lui estica, pe locul unde probabil se afla mai demult centrul, strajuieste biserica satului, construita in anul 1927 de membrii cooperativei “Malu Rosu”, asa cum ne indica pisania. Astazi, biserica se afla intr-un stadiu avansat de degradare, este ferecata cu lacat, iar inauntru nu se mai tin slujbe.

Cei mai tineri dintre cei cativa localnici ramasi in sat, nu mai mari de 25 de ani, au indicat ca satul Vlasia a fost “ferma lui Ceausescu”, semn ca acesta a capatat destinatia de “dormitor” pentru CAP-ul aflat in vecinatate. Peste drum de biserica se afla casa in care s-au stabilit cei cativa monahi care se ingrijesc  de Schitul Moara Vlasiei, infiintat in anul 2008, in care a fost inclusa si parohia. Se are in vedere restaurarea bisericii si construirea unui corp de chilii.

Incepand cu anul 2012, pe langa fostul sat Vlasia trece Autostrada Bucuresti – Ploiesti. Chiar in dreptul asezarii a fost amenajat nodul rutier de iesire catre Snagov, utilizabil si pentru a ajunge cu masina prin aceste locuri. De la Bucuresti (respectiv Ploiesti), pe autostrada, sunt 30 de kilometri. Altfel, pentru a utiliza drumurile obisnuite, se poate aborda DJ 184, care face legatura intre Snagov (Ghermanesti) si Moara Vlasiei, asfaltat numai intre Snagov si nodul rutier! De la Vlasia si pana in satul Moara Vlasiei, drumul este neasfaltat si dificil, dar traverseaza Padurea Caldarusani, invitand astfel la un placut traseu pedestru, de numai 4 kilometri. La Moara Vlasiei se ajunge usor si cu trenul, statia CFR fiind situata pe magistrala 700 Bucuresti – Urziceni – Galati, la kilometrul 33.